București, refugiu pentru ucraineni în ultimii 3 ani de război. INTERVIU Vitalie Cojocari: "Majoritatea tăcută e alături de oameni"
Peste 150.000 de oameni și-au pierdut viața de când Rusia a lansat ultima invazie din Ucraina. Războiul a generat și un val uriaș de refugiați, aproape 7 milioane, în special femei și copii.
Salut! Azi avem prima ediție specială din #Bucuresti. Pe 24 februarie s-au împlinit trei ani de când Rusia a lansat o invazie la scară mare împotriva Ucrainei. Vecinii noștri spun că războiul a început, de fapt, în 2014, atunci când rușii au anexat Peninsula Crimeea. Diferența ar fi că atacul din februarie 2022 a generat o criză umanitară în regiune. Astfel, Bucureștiul se numără printre marile orașe care au sărit în sprijinul oamenilor care au fugit din calea războiului.
Cifrele ultimilor 3 ani de război
Înaintea de a scrie acest newsletter m-am uitat prin conversațiile pe care le-am avut cu prietenii mei în februarie 2022. Știrile despre posibila invazie a Rusiei erau la ordinea zilei, dar în niciun moment nu am crezut cu adevărat că s-ar putea ajunge aici.
Au trecut trei ani, iar cifrele prezentate de ONU arată în felul următor:
Peste 140.000 de militari morți
12.654 de civili morți, dintre care 669 copii
Alți 29.000 de civili răniți
6,9 milioane de refugiați ucraineni înregistrați în toată lumea
București, a doua casă pentru refugiații din Ucraina
Statele din Uniunea Europeană au pus la dispoziție pentru refugiați un sistem de protecție temporară. Astfel, ucrainenii se pot deplasa fără vize în cadrul UE, au acces la educație, pot apela la asistență medicală și se pot angaja mai ușor. Sistemul e valabil până la 4 martie 2026, dar ar putea fi prelungit.
De la începutul războiului, peste 11 milioane de ucraineni au tranzitat România. Pe teritoriul țării noastre se mai află acum 179.700 de oameni. Toți au permis de ședere. Cei mai mulți trăiesc în Bucuresti și Constanța, iar majoritatea sunt femei și copii.
Aproximativ 45% dintre aceștia au drept de muncă. Peste 3.200 și-au găsit un job în România. Iată unde se află cei mai mulți: Constanța (5.876 de oameni), București (5.399), Ilfov (1.987), Maramureș (1.630), Brașov (1.582), Galați (1.008).
În ce domenii activează? Majoritatea lucrează în industria auto, construcții sau HoReCa. Există, însă, și refugiați angajați în industria IT, muzicieni sau arhitecți.
Problema este că mulți refugiați care au rămas în țara noastră se descurcă tot mai greu cu banii. Potrivit IGSU, statul le oferă în continuare 600 de lei / lună pentru hrană, respectiv 750 de lei pentru cazare. Familiile primesc din start 2.000 de lei pentru cazare. Numai că ajutorul se oprește după patru luni, dacă oamenii respectivi nu își găsesc un loc de muncă, sau dacă nu își înscriu copilul la școală.
O bună parte din banii pe care Guvernul de la București îi alocă pentru refugiați sunt decontați din programe europene. De exemplu, Comisia Europeană ne-a oferit anul trecut 100 de milioane de euro pentru alimente, îmbrăcăminte, obiecte de igienă şi cazarea celor veniți din Ucraina. De asemenea, încă se donează sume importante pentru această cauză. Să ne amintim și concertul caritabil "We are One" de pe Arena Națională, în urma căruia s-au strâns peste 4 milioane de lei pentru victimele războiului.
Și bucureștenii i-au ajutat din plin pe refugiați după 24 februarie 2022. De exemplu, numai în primul an de la începutul invaziei au fost adunate 550 de tone de produse donate. Aici sunt incluse haine, pături, obiecte de igienă sau scutece.
Cu toate acestea, Crucea Roșie a tras un semnal de alarmă în urmă cu câteva zile, prin vocea oficialului Elmir Camić. Se pare că unii refugiați au rămas fără economii și nu își găsesc un loc de muncă adecvat: "Provocările sunt în creștere. Mulți refugiați se luptă cu creșterea costurilor, șomajul și datoriile tot mai mari. Persoanele în vârstă sunt deosebit de vulnerabile – adesea izolate și dependente de ajutorul umanitar".
Interviu cu Vitalie Cojocari
Colegul meu de la Euronews, Vitalie Cojocari, a fost prezent la Vama Siret la scurt timp după ce rușii au început invazia în Ucraina.
Vitalie a rememorat imaginile dureroase din februarie 2022, când multe familii au fost nevoite să se despartă la granița dintre România și Ucraina:
“În urmă cu trei ani am mers să filmăm la Siret, pe acolo intrau în țară cei mai mulți oameni care fugeau din calea războiului. Am trecut granița în Ucraina și am văzut, spre exemplu, foarte multe mașini abandonate pe marginea drumului. Foarte mulți oameni încercau să treacă cu mașina spre România, iar unii au preferat să își lase mașinile acolo și să treacă pe jos. Astfel câștigau timp și nu mai stăteau în coloană. Era o coadă uriașă.
Cel mai dureros era atunci când familiile se despărțeau la intrarea în România. Bărbații nu puteau să treacă, astfel că își luau acolo rămas bun de la soție și copii. Mulți nu știau dacă aveau să se mai revadă vreodată”.
Cât despre ajutorul pe care l-au primit în România, ucrainenii cu care a discutat Vitalie se declară extrem de recunoscători:
“Românii s-au mobilizat exemplar pentru refugiații care au ales să rămână aici. Au fost oameni care i-au cazat la ei în casă, chiar dacă au primit, sau nu, banii promiși de Guvern. Am stat de vorbă cu foarte mulți oameni din Ucraina în tot acest timp, niciunul nu a fost nemulțumit de modul în care a fost primit în România.
Toți apreciază efortul făcut de români pentru ei. Cei care țipă pe Facebook și vor să instige la ură reprezintă doar o minoritate. Majoritatea tăcută este alături de oamenii afectați de război”.
Cum arată o capitală pe timp de război
În octombrie 2023 a avut loc prima ședință comună a Guvernelor României și Ucrainei. S-a desfășurat la Kiev și am avut șansa să acopăr evenimentul de la fața locului. A fost o deplasare unică, realizată în condiții stricte de securitate.
Mai jos poți vedea cum arată o capitală pe timp de război. Prin comparație, Bucureștiul este acum un colț de rai.
Recomandări weekend
În acest weekend scăpăm de ger, dar meteorologii anunță o atmosferă mohorâtă până marți. Pe timpul zilei vom avea cam 6-7 grade.
Pentru început îți recomand un brunch la Baristro (Bulevardul Mărășești, 2B). AICI poți naviga pe pagina lor de Instagram.
Dacă vrei să mergi la o piesă de teatru, ți-aș propune Steaua fără nume, în regia lui Ovidiu Ianu. Unde se joacă? La Sala Gloria (Strada Bucovina 6), iar AICI găsești bilete.
În acest weekend avem mai multe derby-uri în Capitală, la diferite sporturi. De exemplu, sâmbătă e programat meciul Dinamo - Rapid, în prima ligă de volei feminin. Partida va începe la ora 16:00 și va avea loc în Sala Dinamo. AICI găsești bilete. Tot acolo se va disputa și derby-ul Dinamo - Steaua, în Liga Națională de Baschet masculin. Meciul e programat duminică, de la ora 19:30. Nu am găsit un link pentru bilete, ar trebui să poți cumpăra direct de la sală.
Duminică seară avem și un derby în Liga 1: Rapid - FCSB, de la ora 20:00. Cele două rivale se vor înfrunta pe Arena Națională, AICI vezi ce bilete mai sunt disponibile.
La cinema poți urmări în acest weekend filmul Durere Profundă, scris și regizat de Jesse Eisenberg. AICI găsești programul de la Cinema City, respectiv AICI programul de la Movieplex.
Bonus de final, Reprezentanța Comisiei Europene în România a postat pe Facebook o poză cu Bucureștiul acoperit de zăpadă.
Cam atât pentru azi, ne auzim joia viitoare!