Ion Iliescu va scăpa de urmărirea penală în dosarele Revoluției și Mineriadei, două episoade care au îngrozit Capitala
Fostul președinte al României a murit la vârsta de 95 de ani, pe 5 august, la ora 15:55.
Salut! Ediția #Bucuresti din această săptămână ajunge în inboxul tău în ziua în care a fost înmormântat primul președinte al României, Ion Iliescu.
Ion Iliescu va scăpa de urmărirea penală în dosarele Revoluției și Mineriadei
Deși a fost înmormântat cu onoruri militare, Ion Iliescu rămâne în paralel singurul fost șef de stat al României cercetat pentru crime împotriva umanității. El a fost trimis în judecată în două dintre cele mai importante dosare din istoria noastră postdecembristă: Dosarul Revoluției din 1989 și Dosarul Mineriadei.
VEZI AICI cum poți susține proiectul #Bucuresti
Codul de procedură penală lămurește situația fostului președinte Ion Iliescu, la articolul 16. Deși el era inculpat, legea spune că "mişcarea penală nu mai poate fi exercitată dacă a intervenit amnistia sau prescripţia, decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoană juridică".
Așadar, Ion Iliescu va fi exonerat pentru toate acuzațiile care i-au fost aduse în ultimii ani. E doar o chestiune de timp până când acest lucru va deveni oficial.
Dosarul Revoluției din Decembrie 1989 a fost întors, în 2024, la Parchetul Militar. Înalta Curte de Casație și Justiție a desființat la acel moment rechizitoriul, după ce Lia Savonea a fost repartizată și ea în complet. Cu alte cuvinte, ancheta trebuie refăcută. Între timp, judecătoarea Lia Savonea a obținut postul de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Dosarul Mineriadei se află la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pe 17 octombrie va avea loc primul termen de judecată. Indiferent ce se va întâmpla cu acest dosar, judecătorii vor decide la final încetarea procesului penal față de Ion Iliescu.
1.166 de persoane au murit în Decembrie 1989
Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 a publicat, în 2014, o statistică oficială a victimelor Revoluţiei Române. Aici sunt incluse atât victime din intervalul 17-22 decembrie, cât și din 22-25 decembrie. Din 22 decembrie, Ion Iliescu a preluat conducerea Consiliului Frontului Salvării Naționale. Era echivalentul Guvernului în acele zile tulburi. Iată cum arată datele:
1.116 de oameni și-au pierdut viața
4.089 de persoane au fost rănite
Datele din București: peste 500 de oameni morți și cel puțin 1.200 de răniți
Iată lista orașelor în care au fost înregistrate victime la Revoluție: Alba Iulia, Arad, Braşov, Brăila, Bucureşti, Buzău, Caransebeş, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Cugir, Hunedoara, Lugoj, Reşiţa, Sibiu, Târgovişte, Târgu Mureş, Timişoara.
VIDEO Imagini de la Revoluție
Ce spun procurorii
Fostul procuror general al României, Augustin Lazăr, a criticat public în aceste zile situația în care au ajuns dosarele Revoluției și Mineriadei:
"Nu putem omite însă că strategia de temporizare a procesului Revoluției – recunoscută la comisia senatorială de Voican Voiculescu și alții -, a reușit. Ironia istoriei, dezamăgirea celor care au muncit cu bună credință la aflarea adevărului. Dar mai ales a victimelor și aparținătorilor care au suferit și așteptau de 35 de ani, în zadar, un proces echitabil.
În final, adevărul a fost aflat de procurori și publicat: la Revoluție nu a existat nicio «insurgență securist-teroristă», iar la Mineriada din 13-15 iunie 1990 nu a existat nicio «rebeliune legionară». A existat doar o preluare violentă a puterii, cu consecințele cunoscute", a transmis Augustin Lazăr, potrivit Digi24.
Procurorul care a coordonat dosarul Revoluției în perioada 2016-2022, Cătălin Ranco Pițu, a vorbit în trecut și mai dur despre ce s-a întâmplat în Decembrie '89:
"Uniunea Sovietică își dorea cu ardoare schimbarea lui Nicolae Ceaușescu din funcția de președinte al României și aducerea unui președinte filosovietic. Asta s-a întâmplat în decembrie `89 – și s-a întâmplat după un scenariu, să îi zicem așa, care a fost pus în practică într-un mod profesionist.
Am argumentat, zic eu, fără niciun fel de echivoc faptul că, începând cu 22 decembrie 1989, am asistat, pe fond revoluționar, la o lovitură militară de stat, lovitură militară care l-a avut ca principal beneficiar pe Ion Iliescu. Ion Iliescu, un filosovietic convins, cu studii la Moscova", a spus Cătălin Ranco Pițu, pentru B1.
Mineriada din 13-15 iunie 1990 a avut urmări internaționale
La scurt timp după Revoluție, centrul Capitalei s-a confruntat cu un nou episod sângeros. Pe 14 iunie 1990, aproximativ 10.000 de mineri din Valea Jiului au fost aduși la București pentru "a restabili ordinea". Președintele Ion Iliescu le-a transmis acestora că în Piața Universității se află "o rebeliune de tip legionar".
A urmat un haos general în centrul Bucureștiului. Minerii nu au avut milă de nimeni, au lovit în stânga și în dreapta, iar datele oficiale arată teribil. În urma violențelor din iunie 1990, patru persoane au fost ucise, 1.300 au fost rănite și peste 1.000 de oameni ar fi fost reținuți ilegal.
Presa din străinătate a scris pe larg despre imaginile ireale din București. Iar acest lucru a afectat din plin economia țării. De exemplu, fostul director al Dacia, Constantin Stroe, a povestit că "mineriada a întârziat cu 8 ani investiția Renault în România". Negocierile se purtau chiar în perioada în care au început violențele, la Hotelul InterContinental (în prezent Grand Hotel Bucharest).
VIDEO Imagini de la Mineriadă
De două ori s-a tras asupra părinților mei în decembrie 1989, în București. Au scăpat teferi de fiecare dată. Dar vinovații rămân, până azi, de negăsit. Rămâne de văzut dacă, în următorii 35 de ani, vom avea parte de vreo noutate. Eu pot doar să mă bucur că azi mă pot plimba liniștit prin Piața Universității. Cam atât pentru azi, ne auzim joia viitoare!